Tu cât de prezentă vei fi în viitorul tău?

        Promite-mi că dimineţile nu te vor găsi departe de inima ta, de dragul celorlalţi. Fură visele din noaptea asta şi hrăneşte-te cu ele mâine. Un vis e doar un vis până când alegi să îl transformi în realitate, iar când ai să descoperi cât de uşor poţi trece graniţa dintre vis şi realitate, întreg universul va fi al tău.

    Gândeşte-te la ce îţi place cel mai mult să faci. Lucrurile de care eşti pasionată, nu sunt lucruri întâmplătoare, ele sunt chemarea ta, destinul tău, ceea ce trebuie să faci. Nu asculta lumea, ea îţi va spune că nu vei reuşi niciodată. Totuşi, uită-te în jurul tău şi spune-mi câţi oameni sunt acum captivi în locuri de care nu aparţin? Câţi se sting în interiorul lor, modelaţi să facă altceva decât ceea ce ştiu cel mai bine? Câte talente nu s-au irosit, nu s-au pierdut, de la atâţia "dar dacă nu ..."? Uneori nu ai nevoie de planuri, ai nevoie de câteva secunde de curaj nebun. Şi în momentul ăla vei şti. Vei şti că e timpul să faci ceea ce iubeşti şi să crezi în magia noilor începuturi.

Porţi cu tine ancore care te ţin scufundată. Taie frânghiile, renunţă la ele, ridică-te şi caută stele, la fel cum caută marea, luna. 

     Nu da trecutului puterea să te definească. Ştii ce s-a întâmplat cu tine, cu alţii şi de ce ei au rămas în spatele tău. Nu te reîntoarce. Am făcut asta deja, doar pentru a mă convinge că nu mai merită efortul. Aşa a fost. Ştiam ce se va întâmpla. Să îţi cauţi viitorul în trecut este ca şi cum aproape de gară, la destinaţie, trenul s-ar reîntoarce de unde a pornit. 

Old ways won't open new doors. Propune-ţi să abordezi unele situaţii diferit de cum o făceai până acum. Fii atentă la ce îţi doreşti de la ceilalţi şi asigură-te că şi tu, la rândul tău, oferi ceea ce cauţi. Permite-ţi să îţi fie frică. Dacă visele tale nu te sperie, nu sunt suficient de mari. 

Păstrează lângă tine oamenii care te ridică, oamenii care cred, oamenii care văd dincolo de zidurile pe care le construieşti în jurul tău. Există şi astfel de oameni, la fel cum există şi ceva în tine, de care lumea are nevoie. Chiar şi aşa, să ţii minte: unei păsări ce stă pe creangă, nu îi va fi niciodată teamă că acea creangă se va rupe. De ce? Pentru că încrederea ei nu este în creangă, ci în propriile aripi.

The best is yet to come.